Vacanta la bunici, iata o formula salvatoare pentru multi parinti care sunt prinsi in “campul muncii” tot anul, mai putin cele 21 de zile legale de odihna, si, daca bunicii locuiesc undeva la tara, la munte, la mare sau intr-un foarte linistit oras din provincie, yupee, nepotii aterizeaza acolo cu aplomb de indata ce incepe vacanta!

Uneori, parintii mai ajung si ei in weekend, altii nu mai vin decat atunci cand trebuie sa-si recupereze copilul. In tot acest timp, bunicii sunt la putere, hm..m, sau cel putin asa ne place sa credem. Nu de putine ori insa, se intampla fix pe dos – nepotii ajung la putere!

Irina-Petrea-vacanta-bunicii-rasfatul-In general, bunicii, chiar si cei care au fost parinti autoritari si severi, se topesc in fata nepoteilor lor si trec ingaduitori cu vederea multe din comportamentele neadecvate ale celor din urma. Pretexte sunt destule: “Lasa-l ca este mic!”, “Este si el, saracutul, in vacanta”, “Nu sta la noi tot anul, nu-l avem decat o luna-doua”, “Tot eu l-am crescut si pe tatal/mama lui, asa ca stiu eu ce este mai bine pentru el” etc.

Astfel, ceea ce parea initial o formula salvatoare se poate transforma rapid intr-un adevarat dezastru.

Rutina sufera cele mai mari schimbari. Profitand ca este vacanta, bunicii nu mai vegheaza cu simt de raspundere ora de culcare a copilului care avanseaza incet-incet spre miezul noptii si dupa. Bunicii nu pleaca a doua zi la serviciu (in sfarsit, bunicii care isi permit sa creasca nepoti!), asa ca sunt disponibili pentru musafirii lor de-o schioapa oricand acestia binevoiesc sa deschida ochisorii. Chiar si a doua zi pe la amiaza? Da, chiar si a doua zip e la amiaza, ce sa faci daca micutul s-a jucat la calculator pana la ora doua dimineata?

Ce le recomandam bunicilor si de ce: sa nu ingaduie marje de timp mai mari de 30 -45 de minute fata de ora obisnuita de culcare. Vara, cand ziua este lunga, nepotii pot, cu ingaduinta, sa fie in pat la ora 22:00, imediat ce s-a intunecat. Cu cat se duc mai tarziu la culcare, cu atat vor dormi pana mai tarziu dimineata si se produce un efect de domino. Orele de masa se dau peste cap, digestia se da peste cap, copiii se obisnuiesc sa doarma o mare parte a diminetii. Spre sfarsitul vacantei, programul de somn, de masa si de activitati zilnice trebuie sa fie cat mai asemanator cu cel din timpul scolii pentru a permite o mai usoara readaptare. Altminteri, primele saptamani de scoala vor fi un chin si pentru copil, si pentru parinti.

Alimentatia. Meniul nepotilor in casa bunicilor se modifica cu siguranta. Dornici sa fie asemenea duhului din lampa lui Aladin, bunicii le fac toate mofturile nepotilor, oferindu-le acestora numai bucatele preferate, dulciuri si sucuri, inclusiv din cele interzise de parinti. Adesea, aceste tratatii le sunt oferite in exces. Partea buna este ca bunicii gatesc mai mult si mai des decat multi parinti cu job-uri full time “ca la mama acasa”, dar tocmai pentru ca sunt foarte hranitoare, cantitatile nu trebuie sa fie mari. Bunicii au un fix: sa ingrase nepotii! Or, odata intorsi acasa, multi nepoti nu au unde consuma rezerva de calorii de sub piele si cam raman cu kilogramele in plus.

Ce le recomandam bunicilor si de ce: bunicii sa le dea nepotilor portii de mancare adecvate (daca nu stiu cat, sa foloseasca vesela pentru copii) si sa le permita sa se ridice de la masa chiar daca nu au mancat tot, sa nu insiste sa le mai umple farfuria o data. Daca nepotii sunt mancaciosi si pofticiosi, sa nu gateasca in exces. Daca nepotii au o anumita dieta stabilita de parinti si medici, daca au anumite alergii alimentare, sa respecte toate recomandarile si chiar sa si le noteze undeva la vedere, in bucatarie. Din prea multa dragoste, le pot face nepotilor mult rau si risca sa le trasforme vacanta intr-o perioada de convalescenta. Copiii de azi nu sunt la fel de toleranti fata de alimente cum erau copiii acum 30-40 de ani. Au o predispozitie la alergii alimentare mult mai mare din cauze multiple (poluare, conservanti, stress), au o predispozitie mult mai mare spre obezitate, diabet din cauza stilului de viata modern, asa ca nu e de glumit!

Ecranul. Pentru ca este vacanta si nu au teme de facut, multi bunici isi lasa nepotii sa priveasca la televizor, sa navigheze pe internet sau sa se joace la consola ore in sir. Multi bunici sunt ei insisi sedentari si isi petrec o mare parte a zilei in fata televizorului. Avantajati sunt nepotii ai caror bunici stau la tara si au treaba ba in gradina, ba la animale. Dincolo de sedentarism si de lipsa de stimulare intelectuala, televizorul prezinta inconvenientul unor programe nepotrivite cu varsta copilului. Cat priveste accesul la internet, este mai bine daca bunicii nu au deloc, altfel, nepotii acestia “digitali” ii vor pacali cu usurinta. Nu spun ca nu sunt si bunici internauti, dar acestia sunt rari.

Ce le recomandam bunicilor si de ce:  sa nu instaleze un televizor in dormitorul nepotilor si sa tina la ei telecomanda peste noapte (pe noptiera daca se poate). Unele canale difuzeaza noaptea, mai ales la sfarsit de saptamana, materiale pornografice explicite, asa ca mare atentie! Expunerea copiilor la asemenea materiale este foarte daunatoare pentru dezvoltarea lor psihica si psiho-sexuala. Nu va linistiti spunandu-va ca oricum stiu ei foarte multe. Una este ce stiu (sau cred ca stiu) si cu totul altceva ceea ce se arata in asemenea filme. Daca bunicii au calculator si acces la internet, sa se asigure ca exista instalat un program de control parental. Vorbiti cu parintii, cereti sfatul cuiva la nevoie, cuiva mai tanar si mai informat, se intelege.

Comportamentele neadecvate. Relatia bunici-nepoti este una speciala si este bine sa ramana asa. Ce o face “speciala” este duiosia, umorul, dinamica, experientele impartasite, nici intr-un caz rasfatul si permisivitatea exagerata. Din pacate, multi bunici nu realizeaza ca, in raport cu nepotii lor, ei sunt cei condusi, nu invers, asa cum este normal. Copiii, chiar si cei foarte mici, testeaza limitele oricarui adult sa vada “cat tine coarda”. In clipa in care incepi sa le treci cu vederea lipsa de politete, de maniere, cuvintele urate, atitudinile nerezonabile, copiii te cam iau de… fraier (pardon de expresie) si  se folosesc de tine spre a obtine satisfactie in tot ceea ce doresc. Relatia se altereaza si, din speciala, devine dificila pentru bunici si daunatoare pentru copii.

La acest capitol, bunicii pot sa dea o mana de ajutor parintilor ajutandu-si nepotii sa isi insuseasca anumite comportamente dezirabile (igiena personala, autoservire, responsabilizarea in gospodarie etc), tocmai pentru ca stau mai mult timp cu cei mici decat o fac parintii in timpul scolii.Irina-Petrea-bunica-gatind-cu-nepoata

Ce le recomandam bunicilor si de ce: 

– Invatati copiii, desigur, in acord cu varsta lor, sa faca treaba in casa. Chiar de pe la 4 ani, nepotii pot face lucruri marunte: sa tina clestii de rufe, sa stranga rufele de pe uscator, sa stearga praful, sa spele legumele, fructele, sa spele vesela (cel putin pe a lor), sa ude florile, sa hraneasca animalul de companie etc. Responsabilizati astfel, nepotii se simt valorosi, se simt mai siguri de ei, mai bine in pielea lor si le place sa se simta astfel. In plus, inlaturati riscul plictiselii pentru ca cei mici tare se mai plictisesc in lipsa activitatii. Si cand se plictisesc, se apuca de șotii…

– Luati-I pe la bucatarie si invatati-i sa  gateasca (oua fierte, salate, paste, supa etc.). Indiferent că sunt baieti sau fetite, copiilor le prinde bine sa invete sa isi pregateasca ceva de mancare. Inca de la 7-8 ani, pot sa incepe sa deprinda abc-ul bucatariei.

– Profitati de prezenta lor si iesiti pe afara cat mai des (desigur, tinand cont si de starea vremii si de starea de sanatate).  Putina miscare va prinde bine si bunicilor, si nepotilor.

–  Nu-i cicaliti pe nepoti cand gresesc, nici nu le treceti cu vederea comportamentele neadecvate. Ignorati-le pe cele care nu sunt grave si sanctionati-le prompt pe cele grave (agresiune impotriva cuiva, inclusiv verbala, distrugerea voita a obiectelor).

– Apreciati comportamentele adecvate prompt, adica imediat ce s-au produs.

– Nu-i tratati ca pe niste papusi de carpe, ci incurajati-I sa devina autonomi – sa se hraneasca singuri, sa se imbrace si sa se dezbrace, sa isi faca patul, sa se spele pe dinti, sa isi mentina igiena corporala, sa isi stranga jucariile, sa isi duca farfuria din care a mancat la chiuveta.

– Insistati asupra manierelor, reamintindu-le ce au de facut (de exemplu: “Care este primul lucru pe care il spunem dimineata, cand ne revedem?”- “Buna dimineata”, sau “Cum ne ridicam de la masa dup ace am mancat?” “Dupa ce ne-am cerut voie si am spus sarut mana pentru masa”).

In acest fel, vacanta la bunici devine un timp special pentru toata lumea, o experienta placuta si utila si o amintire valoroasa.

(articol publicat în Revista Help Net, iunie 2012)

Sursa foto 1

Sursa foto 2

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *