Nimeni nu iubeste reprosurile si, totusi, copiii au parte de ele mai mult decat multi adulti. De cele mai multe ori, parintii nu remarca ceea ce copiii fac bine („doar e normal sa faca asa”), in schimb, imediat ce a facut ceva gresit sau cum nu trebuie, primeste o atentionare, un repros: „nu pune mana acolo”, „de ce ai facut asta?”, „uite ce-ai facut”, „ti-am spus ca n-ai voie” etc etc.

Reprosurile sunt contraproductive.

Irina-Petrea-reprosurile-aduse-copiilorScopul tau nu este sa-ti umilesti copilul, ci sa-l educi, nu sa-i ranesti sentimentele, ci sa-l disciplinezi. Daca vrei sa ii dai o lectie, daca vrei ca el sa invete din greseala lui, nu-i rani sentimentele. S-ar putea ca, in loc sa traga o lectie din greseala, copilul sa creada ca nu-l mai iubesti, ca nu-ti place de el, ca nu e bun de nimic. Sa nu te miri ca greseala se repeta.

Copiii sunt foarte sensibili la critica si umilinta. Evita invectivele (raule, prostule, vaco, natangule, impiedicatule, animalule etc) – ei le iau mult mai in serios decat tine.

Cand ii critici, fa-o cu tact si centreaza-te asupra faptei nu asupra copilului. Nu el este rau, ci fapta lui e rea. Important nu este sa-l umilesti, ci sa-i arati unde a gresit si sa-l determini sa nu repete gresala.

Nimic nu zdrobeste un copil mai repede si mai usor simtamantul valorii personale decat amintirea permanenta a greselilor, nereusitelor si defectelor lui – atentie deci si la reprosuri – pot fi atat de jignitoare! Sa nu te miri de ce, peste ani, se lasa calcat de toata lumea in picioare, nu are curajul sa se afirme prin nimic si accepta situatii umilitoare – tu l-ai invatat ca el nu are nicio valoare!

Atentie si la tonul vocii: poate sa fie in sine mai umilitor decat chiar vorbele tale!

De multe ori, copiii nu stiu cum altfel sa isi apere demnitatea ranita decat jignind la randul lor (in fond, asta au vazut la tine!) si printr-o atitudine sfidatoare. Nu te mira, deci, daca a devenit „impertinent”!

Adolescentii sunt extrem de sensibili. Cu ei, ai nevoie de si mai mult tact. Uneori, jignirea suferita din partea parintelui este atat de puternica, incat poate sa duca la alterarea relatiei lor ani buni de zile, uneori, pentru totdeauna. Orice om isi doreste sa fie apreciat si iubit de ai sai si, in primul rand, de mama si de tatal sau.

Multe ciocniri au loc din cauza rezultatelor scolare nesatisfacatoare sau la facutul temelor. Oricat ai fi de dezamagit, nu e cazul sa-l descurajezi si mai mult cu reprosuri, ci ajuta-l cu perseverenta si rabdare si incurajeaza-l.

Nu-ti fie teama sa iti ceri scuze de la copil daca ai scapat o vorba nelalocul ei sau ai adoptat un ton si o atitudine jignitoare, orice ar fi facut copilul de ti-a starnit mania, dar nu-i trece cu vederea greseala pentru  ca esti cuprins de remuscari.

Tine minte ca respectul este o strada cu sens dublu. Trateaza-ti copilul cu respectul pe care il astepti si tu de la el.

Sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *